Nea Nicu din comuna Găneasa, județul Olt, face fântâni de mai bine de patru decenii. Nu mai știe câte puțuri a făcut de-a lungul timpului, dar crede că numai cu echipa actuală are peste 200 de fântâni în tot județul, dar și în alte părți din țară.
Fântânarul și echipa lui sapă puțurile manual până dau de izvor, fiind apoi montate tuburile de beton ce sunt turnate la Găneasa, în gospodăria sa.
„Din 1980 fac puțuri, am învățat de la oameni bătrâni. La început, am făcut în paralel, pentru că am fost și cârciumar, la Scornicești, la cramă. Nu mai știu câte am făcut până acum. După 1990 făceam și câte patru pe lună, mai multe. Am făcut la mai bine de 200 doar cu echipa actuală. Cel mai adânc puț l-am săpat la Cherleștii de Deal, la Valea Mare, până în 35 de metri. Restul fântânilor sunt la 25-27 metri, iar cele mai multe la 10 metri. Am săpat și în afara județului, un afacerist din Olt m-a dus la Cheile Dâmbovicioarei , unde avea un motel. Am avut multe lucrări în Slatina, în zona Piatra-Olt, Găneasa, Slătioara, nu sunt fântâni cu un grad mare de dificultate de realizat. Dacă nu ești dotat ca meșter, te expui riscurilor, sunt tuburi de protecție care se bagă. Nu am avut niciun accident deosebit din 1980 până acum”, a spus fântânarul din Găneasa.
Acesta spune că nitriții din gospodării, agricultura intensivă și folosirea pe scară largă a erbicidului, dar și poluarea au distrus pânza freatică.
„Despre calitatea apei ce pot să spun, inserțiile de nitriți și nitrați din gospodării, toaletă în curte au distrus pânza freatică, plus poluarea care se vede pe râuri, agricultura intensivă. Nu se mai sapă manual, nu se mai prășește cu ajutorul calcului, cu tractorul. Erbicidul este în floare și ajunge în pânza freatică. Pământul este un burete și absoarbe tot”, a spus fântânarul care a ajuns acum la 65 de ani.
Acesta a precizat că această meserie este pe cale de dispariție, mai ales că mulți preferă să își foreze un puț cu ajutorul noilor tehnologii. Mai are puține comenzi, fiind puternic concurat de firmele care forează cu ajutorul mașinilor.
„Această meserie este pe cale de dispariție, pentru că au apărut forajele industriale. Au apărut PVC-urile, se fac repede. Și noi lucrăm repede, în două zile o facem. Noi forăm manual, îți trebuie tub de beton, care poate avea un diametru între 300 mm și 600 mm. Eu îl recomand pe cel de 600, pentru că în curtea mea eu am de 500 și mi-a scăpat un ied în fântână și nu am reușit să-l scot, circumferința tubului nu mi-a permis să-l scot de acolo. Mai avem puține comenzi. Eu mi-aș dori să ies la pensie și să predau ștafeta celor mai tineri, dar nu se mai face. Pe timpul lui Ceaușescu luam și 7.000 de lei pentru o fântână, acum prețul a scăzut din cauza forărilor industriale. Dar ni s-a întâmplat de câteva ori să mergem după ei. Am fost recent la Oltișor, unde făcuseră trei forări și nu au reușit. Noi am făcut un puț acolo. Datorită diametrului mai mare, noi asigurăm un debit de apă mai mare”, a adăugat nea Nicu.
