Fotografia umilinței. Castraveți din ferme din Olt, aruncați, după ce Mănăstirea Clocociov a refuzat o donație. Fermier: „Nu-i vrea nimeni, nici gratis”

Fermierii din bazinele legumicole din Olt se confruntă cu un surplus de castraveți. O fermă cu sediul în comuna Grădinari, dar cu solarii și în satul Tighina, comuna Voicești, județul Vâlcea, satul fiind la granița cu județul Olt, a donat castraveți către mai multe lăcașuri de cult din zonă.

Astfel, tone de castraveți din această fermă au ajuns la Mănăstirea Dintr-un Lemn, Mănăstirea Mălaia, iar fermierul ar fi vrut să doneze și către Mănăstirea Clocociov, cel din urmă lăcaș de cult primind gratis și două tone și jumătate de dovlecei, la începutul acestei săptămâni. Numai că Mănăstirea Clocociov a răspuns clar că nu mai are nevoie de castraveți, pentru că săptămâna trecută a primit deja o tonă de castraveți și nu mai are nevoie.

În aceste condiții, castraveții sunt aruncați pe câmp, la marginea fermei. 

Mihai Chesnoiu, fermier din comuna Grădinari, județul Olt, spune că legumicultorii ar dona surplusul de legume, însă de foarte multe ori nu au cui, iar recolta ajunge în câmp. Pentru fermieri este frustrant că nimeni nu vrea aceste legume nici gratis. Mai mult de atât, se simt umiliți că recolta putrezește în pământ.

„Colaboratorul meu a aruncat aseară șase tone de castravete, la Tighina. A încercat să trimită și la Mănăstirea Clocociov tone de castravete, dar au spus că au primit și nu mai au nevoie. La începutul săptămânii am trimis două tone jumătate de dovlecel Mănăstii Clocociov. Castravetele nu-l vrea nimeni, nici gratis. În situațiile acestea am da și la cămine de bătrâni, și la case de copii, dar să vină să-i ia că nu avem timp să-i ducem acolo. Dacă cei de la Mănăstirea Clocociov nu au ce să facă cu atâta castravete ziceau să ducă și la Moinești, în Prahova. Cei de la Mănăstirea dintr-un Lemn au venit și au luat castravete cât au vrut din ferma de la Tighina. Cele șase tone sunt rămase după donațiile de la Mănăstirea Mălaia și Mănăstirea Dintr-un Lemn. Sunt răsturnate într-un câmp și nu are cui să le mai dea. Fermierul este un om cu suflet mare și ar vrea să-i dea, să nu-i vadă că sunt aruncați. Putrezesc în pământ”, a spus Mihai Chesnoiu, fermier din Grădinari, bun prieten cu legumicultorul din Tighina.

În astfel de situații, este păcat că biserica nu se implică, încercând cumva să plaseze surplusul de produse oamenilor sărmani din comunitățile lor. Este știut faptul că în jurul bisericilor se adună oamenii fără posibilități, iar biserica ar putea cumva să direcționeze produsele în gospodăriile defavorizate.