Reprezentanții IPJ Olt au vorbit vineri, 31 octombrie, în cadrul unei conferințe de presă, despre mai mulți olteni care au pierdut sume mari de bani, după ce au fost înșelați pe internet. Atunci când vine vorba de metoda „Investment scam”, prejudiciile ajung și la sute de mii de euro, iar sumele de bani aproape nu vor putea fi niciodată recuperate. Cei care cad în plasa infractorilor sunt persoane mai în vârstă, care nu stăpânesc datele tehnice, care permit accesul la aplicații ce le vor controla telefonul și implicit conturile bancare, sau se lasă atrași în investiții plasate online în urma cărora își pierd banii. Oamenii legii dau cu greu de urma infractorilor, care sunt din alte țări.
Ofițerul specialist Alexandru Truță, din cadrul Serviciului Investigații Criminale de la IPJ Olt, a vorbit despre mai multe metode pe care infractorii le folosesc pentru a-i păcăli pe oameni, în cele din urmă aceștia punând mâna pe sume mari de bani.
„Am să dau citire la câteva metode de operare, care sunt de actualitate. Am să încerc să fac o ordine ascendentă a gravității faptelor, principala metodă ar fi metoda OLX. Persoanele vătămate postează un anunț pe OLX, pentru a vinde anumite produse, apoi sunt asaltate de mesaje de pe mai multe conturi, care sunt de fapt niște boți controlați de către autori. De regulă, autorii încearcă să ducă conversația pe wp, pentru că OLX-ul are sisteme de securitate și interceptează aceste conturi și le închide foarte repede. Pe whatsapp, se dau interesați de produs și spun că vor trimite un link, unde persoanele vătămate trebuie să introducă datele oricărui card bancar, sub pretextul că vor vira banii în contul său. De fapt, când persoana vătămată introduce datele cardului, autorii retrag bani. Cum putem să prevenim, este foarte simplu!? Să ne uităm la numele contului cu care vorbim pe OLX, putem să ne dăm seama, pentru că mesajele pe care le transmit ei sunt greșite, atât gramatical, se vede că limbajul este defectuos și insistă foarte mult să mergem pe whatsapp. Ar fi bine să păstrăm conversația în aplicația OLX și să nu introducem datele cardului bancar pe link-uri suspecte, asta este o regulă generală, dacă o respectăm, nu o să pierdem foarte mulți bani”, a spus ofițerul din cadrul IPJ Olt.
Oamenii legii spun că este foarte important să nu trimitem bani în contul prietenilor sau al rudelor la primul impuls, ci să mai facem verificări.
„O altă metodă, care este la modă, este metoda whatsapp cu link de vot. Au fost multe mesaje, în ultimul timp, cu diverse persoane minore, pentru a le vota în anumite concursuri de talente, în momentul în care accesăm acest link, activează o comandă din aplicație pe whatsapp și autorii au acces print-un calculator la aplicația noastră de whatsapp, ne scoate pe noi și preia whatsapp-ul nostru. În acest moment, autorii cer bani în numele nostru. Prietenii, rudele trimit bani în contul autorilor. Nu intrăm pe link-uri suspecte. Ar fi bine să nu trimitem bani așa de ușor chiar dacă sunt rude, ci să întrebăm ce e cu link-ul acela, să verificăm, mai ales când este un alt IBAN. A treia infracțiune, care a început să fie din ce în ce mai frecvent utilizată, se referă la schema dividendelor din anii 1990, când multe persoane au avut acțiuni la companii de stat, cum ar fi Electrocarbon, autorii au avut cumva acces la datele cu persoanele care au avut astfel de acțiuni și nu le-au retras. Îi sună și le spun dacă doresc să retragă sumele de bani din aceste dividende, spunând niște sume foarte mari, de zeci de mii de lei. Persoanele sunt de acordă, iar apoi îi pun să instaleze diverse aplicații, pentru preluarea controlului dispozitivelor de la distanță, iar apoi le controlează telefonul, inclusiv conturile bancare. Interesul este să retragă cât mai mulți bani, de multe ori se recurge la accesarea unor credite pe numele persoanelor vătămate, și aici vorbim de sume mari de bani. Banii respectivi pleacă în diverse conturi pe care le controlează autorii. Niciodată să nu dăm acces la telefonul nostru mai ales unor persoane necunoscute, nu ascultați sfaturile unor persoane străine, mai ales când este vorba despre aplicații bancare. (…)”, a explicat ofițerul Alexandru Alexandru Truță.
Cea mai complexă metodă utilizată este „Investment scam”, unde prejudiciile sunt cele mai mari, iar banii nu pot fi recuperați.
„Al patrulea mod de operare, cel mai complex și cel mai grav, este înșelăciunea prin investiții, sunt promisiuni de profit rapid, în criptomonede sau în acțiuni. Deseori aceste infracțiuni implică accesul la portofele de criptomonede și din nou la aplicații de control. Persoanele vătămate văd pe facebook anunțuri cu privire la investiții și câștiguri foarte mari, de multe ori sunt folosite cu inteligența artificială vocea și fața unor persoane cunoscute, pentru a căpăta încredere. Persoanele introduc pe o platformă numele lor, numărul de telefon, mail-ul, sunt contactați de autori și apoi convinși să investească în criptomonede și acțiuni. Ulterior, au acces asupra telefonului și fac tranzacții cu toată suma de bani pe care o găsesc disponibilă în conturile persoanei vătămate, uneori accesează și credite, iar prejudiciile sunt foarte mari. Foarte mare atenție la aceste investiții, pe ce platforme investim, dacă persoanele vătămate nu au cunoștințe tehnice, ar fi recomandat să apeleze la persoane de încredere și nu să aibă încredere în persoane străine, de pe internet. De multe ori, persoanele vătămate sunt îndemnate să introducă banii direct în ATM-uri de criptomonede, este și în Slatina unul, lângă un supermartket, iar asta face lucrurile din ce în ce mai complicate. Rugămintea noastră este ca aceste persoane să nu mai fie așa ușor acaparate de emoții și de câștiguri rapide, pentru că uneori conturile lor sunt folosite pentru a spăla bani. (…). Aș insistat pe aplicațiile de control, care sunt folosite și la înșelăciuni, nu doar la investiții. Oamenii să facă un minim de investigații, să verifice platformele. Aici vorbim de zeci de mii de euro”, a adăugat ofițerul oltean.
Șeful IPJ Olt, comisarul-șef de poliție, Ionuț Ilinca, a precizat că aceste sume de bani sunt foarte greu de recuperat.
„Persoanele să aibă grijă de banii lor, să prevenim astfel de fapte. Ținând cont de complexitatea modalităților de săvârșire și a resurselor de care dispun autorii, fac foarte grea modalitatea de identificare și mai ales recuperarea sumelor de bani. Mai ales dacă sesizarea vine la mult timp după comitere. Cu cât cetățeanul ne sesizează mai repede, cu atât noi avem posibilitatea de a îngheța sumele respective și de a preveni transferul în anumite conturi, care ne fac aproape imposibilă urmărirea acestor sume de bani. Exact ca o caracatiță, suma de bani ajunge, într-un minut, într-un cont din Gibraltar, în Madagascar. Exact cum ați văzut în anumite documentare. Prevenirea este mai eficientă decât combaterea”, a spus Ilinca.
Ofițerul Alexandru Truță spune că nu au putut fi recuperați banii pierduți prin metoda „Investment scam”.
„Noi încercăm, împreună cu procurorii și cu băncile, să punem măsuri asigurătorii, popriri de bani. Am mai reușit să punem aceste popriri în cazul în care persoanele vătămate și băncile se mișcă foarte repede. Persoana vătămată își dă seama că a fost înșelată și în secunda următoare a venit la poliție sau a sunat la bancă și a reușit să înghețe suma de bani. (…) În instanță, pe metoda „Investment scam”, nu am reușit momentan (n. red. – să fie recuperate), pentru că metoda este foarte complexă și de durată. Avem foarte multe persoane vătămate, olteni, iar prejudiciile sunt de ordinul sutelor de mii de euro la nivelul Investment scam. Avem rechizitorii emise, avem și bani recuperați, dar prin alte metode de înșelătorie. Infractorii au accent basarabean, de regulă nu sunt în România. Este foarte complicat să le luăm urma, folosesc tehnologii de ultimă generație, care nu au fost create cu scop infracțional, dar ei le folosesc în acest scop și au foarte multe resurse financiare. Este o provocare și pentru noi să dăm de ei, mai ales în contextul criptomonedelor, este un domeniu nou, care nu este reglementat de nicio țară. Mulți oameni au impresia că au greșit și, în secunda doi, noi trebuie să le recuperăm criptomonedele. Nu este chiar așa!
Persoanele vătămate sunt, predominant, în vârstă, care au fost victima acestor infracțiuni, pentru că nu au cunoștințe tehnice și își doresc să facă foarte mulți bani. Este o chestiune de inginerie socială. Aceste tranzacții au loc foarte repede, pentru că persoanele vătămate nu își dau seama, chiar cred că investesc în acțiuni. Nu înțeleg că sunt chiar victimele unei infracțiuni. Acești bani se duc din cont în cont, de multe ori sunt sute de tranzacții, iar la un moment dat ajung criptomonede, sunt mii, poate sute de mii de tranzacții. Se face ca o pânză de păianjen a tranzacțiilor și este foarte greu de urmărit. Cetățenii să înțeleagă că sunt metode de operare foarte complexe și ar fi bine să nu se ajunge acolo”, a conchis ofițerul.
Potrivit polițiștilor, încadrarea judiciară la astfel de infracțiuni este înșelăciune, efectuarea de operațiuni financiare și acces la un sistem informatic, sunt trei infracțiuni în concurs, iar pedeapsa cea mai mare este de la 2 la 7 ani.