Autoritățile au anunțat existența a mai multor focare de pesta micilor rumegătoare (PMR), în județul Tulcea. În acest context, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Olt a oferit informații care să-i ajute pe crescătorii de capre și oi, din județ, să prevină apariția acestei boli în exploatațiile lor. În gospodăriile oltenilor sunt peste 178.000 de oi și capre, dar în județul Olt există și 36 de ferme de tip A în care sunt crescute aproape 7.000 de astfel de animale.
Astfel, specialiștii DSVSA Olt spun că pesta micilor rumegătoare este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele și caprinele, cu caracter endemicoepidemic şi evoluţie supraacută sau acută, caracterizată clinic prin febră, tulburări digestive şi respiratorii, iar morfopatologic prin necroze, eroziuni şi ulcere la nivelul mucoasei digestive şi a căilor respiratorii.
„Boala se transmite în principal prin contact direct. Mortalitatea în cazul animalelor infectate poate ajunge la 70%. Are o rezistenţă relativ redusă la acţiunea agenţilor fizici şi chimici, fiind distrus în 60 minute la 50°C, cu o perioadă de înjumătăţire de 2 ore la 37°C. Este distrus de ph-ul ≤4 sau ≥11. Este foarte sensibil la alcool, fenol şi majoritatea substanţelor dezinfectante. Hidroxidul de sodiu 2% îl distruge în 24 de ore. Refrigerarea şi congelarea îl conservă.
În Europa, la această dată (20.07.2024) sunt confirmate mai multe focare de PMR în exploatații mixte de capre și oi din Regiunea Thessalia, Grecia. PMR a fost semnalată prima dată pe continent, în anul 2018, când a fost diagnosticat primul focar în Bulgaria, în localitatea Bolyarova, aproape de graniţa cu Turcia”, se arată într-un comunicat al DSVSA Olt.
Potrivit datelor DSVSA Olt, la nivelul județului, există un număr de 1.443 exploatatii nonprofesionale de ovine, cu un număr de 103.957 capete, și 2.862 de caprine, cu un număr de 74.457 capete.
De asemenea, există 21 exploatații comerciale de tip A de ovine, cu un număr de 5.503 de capete, și 15 exploatații comerciale de tip A de caprine, cu un număr de 1.420 de capete.
Pentru a păstra statusul de indemnitate la nivelul judetului, Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Olt a întreprins acțiuni de prevenire a apariției acestei boli.
În acest sens se vor organiza întâlniri cu părțile implicate și interesate, care vizează:
–informarea medicilor veterinari cu atribuții specifice, a operatorilor economici și a tuturor persoanelor implicate în activitatea de creștere și comerț cu rumegătoare mici;
–intensificarea acţiunilor de supraveghere pasivă;
–instruirea medicilor veterinari cu privire la recunoașterea semnelor clinice de boală în conformitate cu specificațiile Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animală (OIE);
-infomarea tuturor Primariilor din județ referitor la evoluția bolii, măsuri care trebuie întreprinse și difuzarea informațiilor către populație
Semnele clinice ale bolii:
• Evolueaza ce mai frecvent cu forme supraacute sau acute
• Forma acută este observată de obicei la caprine şi este similară pestei bovine
► Perioada de incubaţie este de la 3 la 6 zile
► Febră ridicată (peste 40°C) şi anorexie
► Secreţii seroase oculare şi nazale
► O zi, două mai târziu,leziuni necrotice apar în cavitatea bucală
► Secreţiile oculare şi nazale devin mucopurulente şi exsudatul devine uscat
► Diareea cu sânge şi mucus apare la 3-4 zile
► Apar dispneea şi tusea
► Decesul survine de obicei la o săptămână de la instalarea bolii
Infecția are loc, de obicei, prin contact direct între animalele susceptibile și cele infectate (aflate in perioada de incubație sau bolnave).
În stadiile incipiente ale infecției, în timpul hipertermiei, toate secrețiile (oculare, nazale, orale) și excrețiile corporale (materiile fecale) sunt foarte contaminate.
Tusea și strănutul formează aerosoli virulenți în aer ce ajung la animale, în special cele întreținute în contact strâns.
Contaminarea este, de asemenea, posibilă prin furaje. Suprafețele pentru furajat, adăpat și așternutul murdar pot fi, de asemenea, surse indirecte de infecție.
TRATAMENT
• animalele bolnave se izolează, se aplică dezinfecţia si, eventual, se supun tratamentului cu antibiotice pentru prevenirea infecţiilor bacteriene secundare sau se sacrifica
• ingrijire de susţinere
• se efecteaza vaccinarea animalelor sănătoase
MĂSURI DE PREVENIRE
-Igiena adăpostului
-Achiziția de animale doar cu documente sanitar veterinare
-Igiena generală la intrarea și ieșirea din adăposturi
Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Olt solicită oltenilor să anunțe orice suspiciune de boală la numărul de telefon: 0372753837/0372753838.
sursa foto: madr.ro, arhivă