DSVSA Olt a făcut vineri, 18 noiembrie, o serie de precizări, după ce doi bărbați din județul Olt, de 58 și 68 de ani, din comuna Strejești și municipiul Slatina, au murit, fiind diagnosticați cu botulism. În privința pacientului de 68 de ani, decedat pe 16 noiembrie, medicii de la Spitalul Slatina au bănuit că au în față un nou caz de botulism, după ce familia a anunțat că bărbatul mâncase, pe 6 noiembrie, brânză, ou fiert, carne de porc cu mămăligă, dar și pește macrou. Pacientul din comuna Strejești decedase pe 21 septembrie.
Autoritățile arată că toxina botulinică este cea mai puternică toxină cunoscută, însă se inactivează prin încălzire la 80°C, în 10 minute, și prin fierbere, în 3-4 minute.
„Botulismul este definit ca o toxiinfecție alimentară severă cauzată de o neurotoxină produsă de Clostridium botulinum și afecteazå omul și numeroase specii de animale. Se manifestă prin paralizia flască progresivă a mușchilor scheletici ce duce la exitus prin insuficiență respiratorie acută.
Clostridium botulinium este o bacterie gram-pozitivă, anaerobă, prezentă în mediul înconjurător (plante, sol, fructe, legume) sub formă sporulată. Bacteria are capacitatea de a produce o toxină numită neurotoxina botulinică, care determină afectarea gravă a sistemului nervos și muscular. Toxina botulinică este cea mai puternică toxină cunoscută. Toxina este termolabilă – se inactivează prin încălzire la 80°C în 10 min și prin fierbere în 3-4 min.
Toxina afectează controlul mușchilor în întregul corp și de aici complicații precum: afectarea vorbirii, dificultăți la înghițire, oboseală, insuficiență respiratorie”, se arată într-un comunicat remis de DSVSA Olt (foto).
Cauze
Totodată, reprezentanții DSVSA Olt au vorbit și despre cauzele, precizând că transmiterea la om se face prin alimente care conțin toxina botulinică.
„Bacilii botulinici se găsesc în intestinul unor animale, care elimină prin materiile fecale cantități mari de germeni pe sol (rozătoare, porci, cai, pisici, câini, pești de apă dulce, etc), dar și în intestinul oamenilor. Sporii sunt larg răspândiți în sol. Transmiterea la om se face prin alimente care conțin toxină botulinică preformată, în următoarele condiții:
• alimentul să fie contaminat cu bacil botulinic;
• să existe condiții de anaerobioză pentru germinarea sporilor;
• alimentul insuficient prelucrat termic, astfel încât sporii nu au fost distruși și să fie depozitat ulterior în condiții de temperatură optimă pentru elaborarea toxinei.
Alimente incriminate:
• conservele alimentare, în special cele preparate în gospodăriile personale: conserve de came, de pește, de fructe și legume, insuficient sterilizate sau spălate;
• camea afumată, șunca preparată în casă, mezeluri, cârnați, unele specii de pești;
• foarte rar – conservele preparate pe cale industrială, când acestea sunt insuficient sterilizate.
Atenție! Alimentele contaminate pot apărea alterate ca gust și miros, iar cutiile de conserve contaminate pot avea capacul bombat.
Frecvent însă, alimentele pot să arate perfect normal.
Conservarea unor alimente prin adăugarea unui strat de ulei la suprafață creează condiții de anaerobioză și în condițiile unei temperaturi convenabile este posibilă producerea toxinei botulinice”, se mai arată în comunicatul citat.
Potrivit DSVSA Olt, riscul de botulism poate fi diminuat prin respectarea următoarelor reguli:
• Conservele bombate sau cu termenul de expirare depășit se exclud din consum
• Evitarea consumului conservelor de legume, carne şi peşte preparate în casă, care nu au fost sterilizate prin fierbere minim 30 de minute
• Evitarea consumului de conserve al căror capac bombează
• Evitarea consumului de alimente cu aspect şi miros neplăcut
• Curăţarea atentă şi spălarea riguroasă a produselor vegetale
• Spălarea frecventă a mâinilor
• Conservarea la rece a mâncărurilor incomplet preparate sau a produselor alimentare perisabile
• Recipientele în care s-au aflat alimentele cu aspect şi miros neplăcut vor fi bine curăţate şi fierte
• În cazul alimentelor gătite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade Celsius
• Evitarea contactului între alimentele nepreparate şi cele preparate (separarea alimentelor crude de cele gatite)
• Măsuri stricte de reducere a contaminării produselor crude înainte de prelucrare și conservare – vegetale, carne (la abator, stocuri), pește, moluște
• Controlului bacteriologic al conservelor și semiconservelor industriale înainte de comercializare mentinerea alimentelor la temperaturi corecte;
• folosirea de apa curata din surse verificate periodic;
• fierberea corecta a conservelor preparate in casa;
• pastrarea in conditii de igiena a carnurilor afumate, a pestelui crud;