Asociația „Comunitatea pentru excelență în management școlar”, din care fac parte mai mulți directori din țară, inclusiv directorul Liceului „Petre Pandrea” Balș, profesorul Marian Anghel, a analizat măsurile incluse în Programul de guvernare 2025-2028 și apreciază că acestea sunt doar propuneri de contracție a progresului mic obținut în finanțarea acestui sector.
Directorii spun că este nedrept ca tăierile să înceapă în Educație, unde sistemul este subfinanțat de trei decenii. Directorii unităților de învățământ, care cer să fie consultați în privința măsurilor anunțate de Guvern, au analizat pe larg cele trei paliere pe care ministrul Educației, Daniel David, susține că vrea să le implementeze din toamna acestui an.
„Este greu și nedrept ca anunțurile despre „tăieri” să înceapă cu educația, să pierdem acum drepturi obținute atât de greu și cu atât de multă întârziere în comparație cu alte sectoare, educația fiind cronic subfinanțată în ultimii 30 de ani. Măsurile prevăzute în Programul de guvernare al actualei Coaliții vor avea următoarele efecte: scăderea calității serviciului public de educație; scăderea atractivității carierei didactice și creșterea abandonului în rândul cadrelor didactice; scăderea atractivității pentru funcția de director de unitate de învățământ (…) Vrem să fim „la masă”, să contribuim, nu să ni se pună în brațe, fără vină, problema deficitului, fără putere de acțiune. Contribuim deja ca cetățeni, ca membri ai familiilor noastre extinse, la toate celelalte măsuri de contracție anunțate. Pentru responsabilitatea de directori cerem predictibilitate și mandat clarificat”, se arată în comunicatul de presă, remis astăzi, 3 iulie, de Asociația „Comunitatea pentru excelență în management școlar”.
Ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%
Mii de profesori din județul Olt și din toată țara se pregătesc în această perioadă pentru Examenul de Titularizare, programat pentru 15 iulie. În condițiile în care crește norma didactică, posturile scoase la concurs sunt grav afectate.
„Referitor la creșterea normei didactice, considerăm că este critic ca Ministerul Educației și Cercetării să răspundă urgent la întrebarea: Ce se întâmplă cu examenul de titularizare planificat pentru data de 15 iulie? Modul de constituire a posturilor scoase la concurs este afectat semnificativ de decizia de majorare a normei didactice – practic, nimeni nu se poate titulariza în urma acestui concurs, în condițiile în care filosofia de constituire a posturilor scoase la concurs s-a modificat semnificativ. Ulterior acestui răspuns abia, se poate determina structura dominoului pus în mișcare de decizia de creștere cu 2 ore a normei didactice. În ceea ce privește mărirea normei de predare a directorilor de școli, precizăm că nu avem îngrijorări legate de creșterea normei didactice cu 2 ore, inclusiv pentru directori, fiecare după statutul și dreptul pe care îl are. Nu de muncă ne plângem, ci de lipsa de predictibilitate și avem îndoieli că efectul va fi cel planificat”, arată Asociația „Comunitatea pentru excelență în management școlar”.
Cum arată simulările directorilor
În urma simulărilor pe care le au făcut, directorii unităților de învățământ spun că anvelopa salarială va crește, dacă profesorii nu vor mai lua ore la plata cu ora.
„În acest moment, fiind încă perioadă de activitate a școlilor, majoritatea directorilor ne-am făcut simulările pentru școlile noastre. Și simulările indică faptul că, în situația în care profesorii nu mai iau ore în sistem de plata cu ora, pentru orele rămase nealocate peste noua medie de 18-20 de ore/săptămână, se vor face angajări pe baza de contracte de muncă, fie ele și pe durată determinată, atunci va crește anvelopa salarială. Vorbim despre posturi teoretice, constituite prin adunarea din birou a orelor neacoperite, ore care sunt izolate prin școli diferite și îndepărtate și care ar putea costa mai mult (cost contract de muncă, plus costuri de navetă, plus costuri de oportunitate: profesori obosiți care merg în 3-4 localități pe săptămână sau elevi care fac naveta la oraș, pentru că directorul, profesor de română, nu mai poate face cele 16 ore de la gimnaziu și părinții nu vor alt profesor).
Simularea la scară națională prezentată în caseta de mai sus nu va deveni realitate, pentru că acest mare sistem public este suma unor microsisteme. Fiecare școală este un sistem, operează într-un echilibru fragil, iar directorii ar trebui să aibă libertatea și resursele să optimizeze procesul, cu focus pe calitate. Toate „marile” instituții de coordonare, verificare și control ar putea să dea mai puține comenzi, telefoane și sarcini. Scopul tuturor trebuie să fie calitatea educației”, a mai arătat sursa citată.
„Bursele sociale și cele tehnologice sunt necesare”
Directorii consideră că bursele sociale și cele tehnologice au un rol important.
„Referitor la restructurarea sistemului de burse școlare și a criteriilor de acordare, între directorii din Comunitate există diferențe de raportare la actualul sistem. O majoritate a directorilor din mediul urban dezvoltat consideră că plafonarea burselor de merit/de reziliență la primii 15% dintre elevii unei clase este eficace și suficientă. Toți directorii care și-au exprimat opinia au fost de acord că bursele sociale și cele tehnologice sunt necesare, susțin participarea școlară și adresează inechități.
În opinia noastră, standardizarea criteriilor și implementarea unui sistem robust de management digital al dosarelor de bursă sunt cruciale. În situația transferării administrării sistemului de burse sociale, se pierde valoarea educațională a sprijinului financiar, mecanismul de condiționare fiind acum eficient și putând fi îmbunătățit și cu alte elemente, inclusiv activități de participare și implicare a familiei.
În timp ce unele școli au deja stabilite parteneriate funcționale cu primăriile – acolo unde autoritățile publice locale au capacitate, altele vor fi afectate de tranziție, în special în zonele rurale. Recomandăm o tranziție treptată (urban mai repede, rural treptat, doar după ce există infrastructură digitală). Referitor la creșterea numărului de elevi din clasă și comasarea de unități de învățământ, subliniem că niciodată nu am avut libertatea de a reorganiza activitatea unității de învățământ. Agenți ca autoritățile publice locale, inspectoratele școlare au intervenit peste intențiile noastre”, a mai arătat sursa citată.
Totodată, Asociația directorilor consideră că revenirea orelor de sport în norma învățătorilor nu înseamnă o optimizare, ci pierderea unui serviciu livrat la standard de calitate mai înalt, un drept la mișcare și sănătate pe care copiii l-au avut și îl pierd.
Pe de altă parte, în multe școli, profesorii de educație fizică sunt implicați în multe activități extrașcolare și au competențe transferabile către altă specializare.
„Va fi dificil să ne motivăm colegii la reluarea activității, în luna septembrie. Colectivele de elevi cresc, derogările pentru prezența elevilor cu CES în învățământul de masă nu se aplică, norma didactică crește. Ne-am văzut colegii la acest sfârșit de an foarte, foarte obosiți, pe grupurile școlilor discuțiile sunt fierbinți, încărcate cu multă tristețe și dezamăgire, iar direcția școlii românești pare în ceață.
Pentru membrii Comunității este evident că funcția de director de școală nu mai este motivantă – suntem profesori cu experiență, știm să ne facem treaba bine. Pentru a fi directorii de care este nevoie avem și noi nevoi de respectat; nevoi de claritate, autonomie și finanțare. Un director motivat înseamnă o cancelarie majoritar motivată”, au conchis directorii unităților de învățământ.
„Comunitatea pentru excelență în management școlar” este o organizație în curs de înființare, ca parte dintr-un proiect susținut de AVE România – Asociația pentru Valori în Educație. Comunicatul de presă a fost semnat de Marian ANGHEL, Liceul Teoretic Petre Pandrea, Balș, Olt, Delia PETRAN, Școala Gimnazială Nr.1 Dobrin, Sălaj,Viforel DOROBANȚU, Școala Gimnazială nr. 1 Curcani, Călărași, Adrian SIMION, Centrul Județean de Excelență Alba și Marius C. Cimpoae, Școala Gimnazială Nr. 27 Timișoara (foto).