Ion Păunel, fermier din comuna Pleșoiu, județul Olt, dar și membru fondator în Uniunea Salvăm Țăranul Român, a făcut o analiză exactă privind producția autohtonă de tomate, dar și a importurilor. Legumicultorii cer autorităților să verifice și să analize în laboratoare mărfurile provenite din țări non-UE, pentru că numai așa pot proteja producătorii autohtoni.
Acesta a precizat că există un deficit de 120.000 de tone de tomate pe piața românească, balanța importurilor fiind mai mare decât cea a exporturilor, ținând cont că în perioada decembrie-mai nu pot fi produse roșii din cauza condițiilor climatice din țară.
„Avem 22.000 de beneficiari înscriși în Programul Tomata 2023 din care peste 9.000 sunt tineri fermieri ( aproximatiiv 45 % ). Cei 22.000 de beneficiari exploatează o suprafață de 2.200 ha spații protejate.
Consumul de tomate în România este de 43,5 kg /persoană din datele bazate pe cercetările Institutului de Economie Agrară, deci la o populație a României de aproximativ 20 milioane locuitori rezultă un consum de 870.000 tone tomate anual.
Cele 2.200 ha cultivate cu tomate în spații protejate obțin o producție medie de 60 tone/ ha și aduc spre consum doar 132.000 tone, iar producția totală de tomate anuală a României este de 750.000 tone, incluzând aici și suprafețele extra-program precum și tomatele cultivate în câmp, deci rezulță o cantitate de 120 mii tone deficit de consum din care 60.000 tone sunt importate din Turcia iar restul din țări precum : Italia, Spania, Grecia, Polonia etc.
Într-adevăr balanța importurilor este mai mare decât cea a exporturilor, dar trebuie amintit faptul că, în perioada Decembrie-Mai, din cauza condițiilor climatice din țara noastră tomatele nu pot fi produse, iar necesarul de consum este asigurat de importuri.
Programul Tomata este un Program de Finațare prin care Guvernul României stimuleză financiar sectorul legumicol din țara noastră care la această dată a fost și este greu încercat de la efectele pandemiei Covid 19 până la criza provocată de razboiul din Ucraina, liberalizarea prețurilor la energie și combustibil care au condus la o creștere accelerata cu majorări chiar și de 500 % a imputurilor folosite în procesul de producție (energie electrică, termică, combustibili, îngrăsăminte chimice, materii prime și materiale necesare pentru construția și modernizarea de spații protejate ).
Beneficiile Programului Tomata se regăsesc în creșterea suprafețelor de spații protejate cultivate cu tomate, modernizarea spațiilor de produție și construcția de noi sere și solarii, dezvoltarea economiilor afacerilor locale prin contribuția netă la economia țării noastre, atragerea unui număr cât mai mare de tineri, dezvoltându-se astfel antreprenoriatul rural, întărirea și dezvoltarea gospodăriei țărănești care va fi stâlpul unei economii sănătoase”, se arată într-un comunicat de presă al Uniunii Salvăm Țăranul Român, semnat de Ion Păunel.
Legumicultorii cer controale și analize ale mărfurilor provenite din țările non-UE.
„Pentru a proteja producția internă de legume și fructe și producătorii locali cerem autorităților competente să aplice pârghiile pe care le au la dispoziție dar mai ales Regulamentul UE 891/ 13/03/2017 , anexa VII, aplicabil importurilor de legume și fructe din țări non-UE (Turcia, Cipru , etc) .
Acest mecanism de ,,preț de intrare ,, se bazează pe praguri minime de preț la import, sub care se aplică taxe specifice suplimentare ( DSA) care sunt mai mari cu cât este mai mare valoarea de import. De exemplu : Franța aplică un tarif cuprins între 50,5 euro până la 65-70 euro/ 100 kg la legumele importate din țări non-UE.
Pentru a asigura „siguranța și securitatea alimentară” a populației tării noastre și pentru a proteja producătorii autohtoni autoritățile trebuie să efectueze controale și analize ale mărfurilor provenite din țări non-UE și pot pot impune taxe, accize ,etc. mai mari pentru legumele din imporurile non-UE și chiar restricții până la interzicerea acestora bazându-se pe simplul fapt că legislația produselor de protecția plantelor din țările non-UE este mult mai permisivă iar multe dintre substanțele folosite în procesul de producție sunt total interzise în Europa iar rezidurile de insecticide, pesticide, îngrășăminte chimice sunt mult mai mari și pot afecta sănătatea populației dar și o concurență neloială producătorilor români”, se mai arată în comunicatul citat.